Sa bati la pas, agale, gradina pana-n capat, pitica sa vina dupa tine cu pasi marunti si rari, sa o vezi cum de ici ia o rosie, de colo cateva boabe de strugure, oprindu-se din loc in loc sa savureze bilutele negre, apoi pe cele albe, dupa cum i se par mai gustoase, sa aduni cateva fire de busuioc - ce te ameteste cu parfumul atat de puternic, atat de aproape de copilaria prin casa cu iz de poveste a bunicii... sa iei o frunzulita verde si aromata si sa-i spui micutei ca ne dam cu parfum, pe dupa urechi, pe sub barbita, pe incheieturile manutelor... Sa aduni de sub frunzele tot mai ingalbenite cativa ultimi ardei iuti, o mini rosie ratacita, ceva nuci pe care vantul le-a raspandit prin iarba deasa inca, cate o vanta lucioasa ca un pantof de lac in prima zi de scoala.
Mirosul de toamna, de septembrie pe sfarsite, cu adieri de fum de la primele focuri in soba si mormane de resturi transformandu-se in viitoare viata prin cenusa, miros de cald si frig la un loc, un soare fara putere, bland te dezmiarda prin parul ravasit de vantul ce inca nu s-a razvratit...
Da, stiu de ce am ales, mai mult sau mai putin constient viata la tara. E drept, inca nu sunt "acolo", simt lipsa, simt dezradacinare, nu seamana cu acel "la tara" din copilarie, nu e satul de munte care mi s-a cuibarit in suflet, nu sunt aceiasi oameni ca in visele micii copilarii, se amesteca modernul cu vechiul intr-un amalgam ce uneori ma debusoleaza. Nu stiu inca in ce fel si cum imi voi croi drumul in noul stil de viata si cum voi impaca nevoia de simplitate cu obisnuinta copilului rasfatat de oras ce am devenit, cum imi voi umple nevoia de socializare cu oameni ce imi sunt asemeni. Dar STIU macar de ce am ales o curte, o gradina, cer, aer, pamant...
Se afișează postările cu eticheta ganduri. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta ganduri. Afișați toate postările
marți, 30 septembrie 2014
sâmbătă, 6 septembrie 2014
Ganduri
Stau dimineata cu geamul deschis in locul unde si regii... gandesc :) si imi trec prin cap chestii. Chestii, mai artistic de atat nu le pot exprima. Ganduri razlete, "feeling-uri" englezesti, crampeie de simtire. Si ma intreb daca asta e ceea ce imi doresc de la viata. Inchid ochii si aud ciripit vesel matinal de cine stie ce pasari, aud cocosi anuntandu-te ca a inceput o noua zi de munca si mi se pare minunat. Si ma sperie putin gandul ca renunt la un alt stil de viata. Nu total dar tot renuntare. Si ma sperie de fapt gandul ca nu imi pasa. :) Mi-e asa bine sa-mi imaginez iarba uda de roua in diminetile cand cu siguranta voi umbla desculta prin curte, gainile ce se cer scoase la aer, cainii si pisicile ce sigur vor veni cautand mangaieri si joaca, probabilul ponei ce il visez pentru cea mica... si ma imbata toate astea. Si da, ma intreb daca peste 5 ani nu-mi va veni dor de duca, de fuga de tot ce am visat. Pentru ca, recunosc, sunt acel gen de om care atunci cand si-a atins telul cauta un alt tel ce poate fi cu totul si cu totul diferit de cel initial. Ar zice unii ca zodia e de vina, dualitatea Gemenilor. Eu as zice ca asa m-am construit in timp. Vreau mult si totusi caut simplitatea. Nu vreau faima si totusi scriu pe un blog. Ce naiba caut de fapt? Probabil caut sa ma gasesc pe mine, cea de azi, cea modelata asa de viata.
Dar am senzatia ca orice am cauta cu totii important e sa traim clipa - cliseu banal poate - dar asta trebuie sa facem. Azi canta un cocos: fantastic. Maine suntem la un concert: bestial. Important e sa nu ne fie frica sa visam, sa ne bucuram de implinirea fiecarui vis, mic sau grandios. Sa poti spune zilnic ca esti fericit cand te trezesti dimineata. Chiar daca grijile si durerea si dorul si dezamagirea si tristetea te viziteaza sau te insotesc pas cu pas nu dispar. Sa te bucuri de viata cu toate ale ei.
Relativ patetic discurs :) si fara vreun strop de simtire literara; dar asa vin cuvintele, cum vor ele. Si cred ca fiecare avem zile cu imbold spre filosofie ieftinioara :)).
Dar am senzatia ca orice am cauta cu totii important e sa traim clipa - cliseu banal poate - dar asta trebuie sa facem. Azi canta un cocos: fantastic. Maine suntem la un concert: bestial. Important e sa nu ne fie frica sa visam, sa ne bucuram de implinirea fiecarui vis, mic sau grandios. Sa poti spune zilnic ca esti fericit cand te trezesti dimineata. Chiar daca grijile si durerea si dorul si dezamagirea si tristetea te viziteaza sau te insotesc pas cu pas nu dispar. Sa te bucuri de viata cu toate ale ei.
Relativ patetic discurs :) si fara vreun strop de simtire literara; dar asa vin cuvintele, cum vor ele. Si cred ca fiecare avem zile cu imbold spre filosofie ieftinioara :)).
joi, 15 mai 2014
Uimire
Azi mi-am permis sa aloc ceva timp pentru a "fura" linkuri din blogrollurile altora. Si am ramas (mai mult decat) placut surprinsa sa constat ca din ce in ce mai multa lume cauta o intoarcere la simplitate. Fie ca e o moda, fie ca e o nevoie interioara dictata de prea-tehnologizarea a tot, eu zic ca e de bine. ne-om mai creste poate durata si calitatea vietii. Orice indoiala as avea legata de aceasta mutare , faptul ca nu sunt singura imi arata ca nu-s nebuna :)) indiferent ce spun altii :).
Later edit: Si pentru ca sunt minunata... am uitat sa dau save la blogroll, asadar o iau de la capat :)))
Later edit: Si pentru ca sunt minunata... am uitat sa dau save la blogroll, asadar o iau de la capat :)))
miercuri, 14 mai 2014
Ganduri printre picaturi de ploaie
Ploua intunecat si infundat si, culmea, nu ma deprima ! Ma face sa gandesc, sa creez planuri elaborate - pe care habar n-am daca le voi pune in practica curand - despre cum va fi casa noastra, gradina noastra, viata noastra noua.
Pentru moment sunt oaresce coplesita de tot ceea ce se intampla, de tot ce e de facut. Desi am plantat - nu eu, ci sotul, ca eu sunt 100% dupa fundul celei mici, bulgare de energie - sute de metri, parca nu e suficient. Mai vreau si vreau din toate ! Si ma tot intreb daca intr-adevar vor iesi plantute, voi manca la vara din gradina mea, daca le-am gandit bine, ce se va face si ce nu. Si sper ca anul urmator sa fac din gradina ceea ce am visat, un amalgam de culturi intortocheate si nu aceste straturi ordonate, frumoase, curate. Vreau o mini jungla de legume ! Stiti gradina lui Jamie Oliver? Sau gradina acelei tipe din Marea Britanie, care, pe vreo 250 m in Londra a reusit sa isi cultive o padure de de toate si se hraneste aproape exclusiv din ceea ce produce? 2 gaini si un amestec de tot ce iti poti imagina si isi traieste visul. Visez si eu sa ma pot aduna si organiza in asa fel incat sa imi transform miraculoasa mosie in visul meu si sa o cresc, sa o dezvolt, sa ma fac mare in ea, alaturi de ea. Pentru ca e o EA si nu un "it" cum ar spune englezul. Un Medeleni in sudul tarii visez, o gradina ca in romanele lui Vlad Musatescu (nu, nu Tudor!) - pe care de altfel va si recomand sa il cititi pentru relaxarea mintii si un zambet garantat.
Vreau banci din resturi de paturi si scanduri depozitate prin curte, vreau scaun cu flori si bocanci plantati in colturi strategice, vreau perdele de flori si garduri vii minune... Ma tot uit pe diverse pagini tip DIY - Do It Yourself cred ca s-ar zice, nu? sa fac cu manutele mele tot ceea ce imi trece prin cap, salvez poze, tutoriale, pun pagini la Favorite, in speranta ca la un moment dat le va veni randul. Si mai visez sa traiesc cat mai eco, sa fac economii cu cap (si nu, nu din motive financiare, ci pentru sufletul meu, pentru ca stiu ca se poate si e mai sanatos asa), sa gatesc traditional, sa redescopar retete pierdute ale strabunicilor, sa inventez altele noi sau sa le fur de te miri unde, sa imi coc painea in cuptorul cu lemne, sa fac fie si pizza acolo dar cu ce creste prin curtea mea. Sa am muuulte gaini si sa nu le dau nume pentru ca vreau sa le si mananc :) - am gasit omul potrivit sa le taie, eu una nu stiu daca as putea vreodata, sa am si gaini de poza, pe post de catei si pisici, sa consum doar lapte direct de la... mulgator :)) (ceea ce de altfel am si inceput sa fac si pitica e extra incantata, e prima oara de cand s-a nascut cand nu mai refuza biberonul, adora laptele asta), sa am branza de capra, faina direct de la moara, malai, sa prajesc oul din poiata mea. Sa am camera mea de lucru decorata in stil rustic, sa fie toate puse la punct, cu pivnita mea si camara mea si casuta din copac a copiilor, cu leagan pentru ei si balansoar pentru mine. Sa fac un cozonac cu nucile din nucul meu si sa invat sa intretin rasaduri - ca de iesit mi-au iesit, atat doar ca au murit toate. sa nu mi se mai ofileasca toate florile orice le-as face, sa produc compost bun si gras si sa ma lamuresc ce mama ma-sii e pana la capat cu mulcirea asta :).
Sa mi se coaca strugurii si sa fac vin si/sau otet :), sa il pun in butoaie si sa il servesc prietenilor, sa iau alambicul vecinului si sa fac tuica de corcoduse - ca Doamne, multe corcoduse mai avem !
Sunt ca o armata cu lancile scoase ce se napusteste asupra curtii si ma dezumflu artistic cand realizez ca Lulu in continuare imi vrea atentia si inca nu ma lasa sa fac mai nimic - mai ales ca inca nu locuim acolo, curtea e plina de cuie, sarme, caramizi, gropi, damburi - deja o prietena a lui Andi a reusit sa isi luxeze piciorul in una din ele. Asa ca... trebuie sa stau si sa imi rumeg toate gandurile si planurile si sa am rabdare si speranta ca se vor sedimenta si cand va veni vremea voi reusi sa ma dun si sa le pun in aplicare.
Chiar asa, legat de acest DIY credeti ca e o idee buna, ajuta pe careva daca public aici linkuri, poze, tutoriale despre asta? Am gasit nenumarate idei fascinante, simple, de bun simt ce ne fac sau viata mai usoara sau curtea si gradina mai frumoase si mai productive. Asadar sondaj: le inghesui pe blog? :)
Pentru moment sunt oaresce coplesita de tot ceea ce se intampla, de tot ce e de facut. Desi am plantat - nu eu, ci sotul, ca eu sunt 100% dupa fundul celei mici, bulgare de energie - sute de metri, parca nu e suficient. Mai vreau si vreau din toate ! Si ma tot intreb daca intr-adevar vor iesi plantute, voi manca la vara din gradina mea, daca le-am gandit bine, ce se va face si ce nu. Si sper ca anul urmator sa fac din gradina ceea ce am visat, un amalgam de culturi intortocheate si nu aceste straturi ordonate, frumoase, curate. Vreau o mini jungla de legume ! Stiti gradina lui Jamie Oliver? Sau gradina acelei tipe din Marea Britanie, care, pe vreo 250 m in Londra a reusit sa isi cultive o padure de de toate si se hraneste aproape exclusiv din ceea ce produce? 2 gaini si un amestec de tot ce iti poti imagina si isi traieste visul. Visez si eu sa ma pot aduna si organiza in asa fel incat sa imi transform miraculoasa mosie in visul meu si sa o cresc, sa o dezvolt, sa ma fac mare in ea, alaturi de ea. Pentru ca e o EA si nu un "it" cum ar spune englezul. Un Medeleni in sudul tarii visez, o gradina ca in romanele lui Vlad Musatescu (nu, nu Tudor!) - pe care de altfel va si recomand sa il cititi pentru relaxarea mintii si un zambet garantat.
Vreau banci din resturi de paturi si scanduri depozitate prin curte, vreau scaun cu flori si bocanci plantati in colturi strategice, vreau perdele de flori si garduri vii minune... Ma tot uit pe diverse pagini tip DIY - Do It Yourself cred ca s-ar zice, nu? sa fac cu manutele mele tot ceea ce imi trece prin cap, salvez poze, tutoriale, pun pagini la Favorite, in speranta ca la un moment dat le va veni randul. Si mai visez sa traiesc cat mai eco, sa fac economii cu cap (si nu, nu din motive financiare, ci pentru sufletul meu, pentru ca stiu ca se poate si e mai sanatos asa), sa gatesc traditional, sa redescopar retete pierdute ale strabunicilor, sa inventez altele noi sau sa le fur de te miri unde, sa imi coc painea in cuptorul cu lemne, sa fac fie si pizza acolo dar cu ce creste prin curtea mea. Sa am muuulte gaini si sa nu le dau nume pentru ca vreau sa le si mananc :) - am gasit omul potrivit sa le taie, eu una nu stiu daca as putea vreodata, sa am si gaini de poza, pe post de catei si pisici, sa consum doar lapte direct de la... mulgator :)) (ceea ce de altfel am si inceput sa fac si pitica e extra incantata, e prima oara de cand s-a nascut cand nu mai refuza biberonul, adora laptele asta), sa am branza de capra, faina direct de la moara, malai, sa prajesc oul din poiata mea. Sa am camera mea de lucru decorata in stil rustic, sa fie toate puse la punct, cu pivnita mea si camara mea si casuta din copac a copiilor, cu leagan pentru ei si balansoar pentru mine. Sa fac un cozonac cu nucile din nucul meu si sa invat sa intretin rasaduri - ca de iesit mi-au iesit, atat doar ca au murit toate. sa nu mi se mai ofileasca toate florile orice le-as face, sa produc compost bun si gras si sa ma lamuresc ce mama ma-sii e pana la capat cu mulcirea asta :).
Sa mi se coaca strugurii si sa fac vin si/sau otet :), sa il pun in butoaie si sa il servesc prietenilor, sa iau alambicul vecinului si sa fac tuica de corcoduse - ca Doamne, multe corcoduse mai avem !
Sunt ca o armata cu lancile scoase ce se napusteste asupra curtii si ma dezumflu artistic cand realizez ca Lulu in continuare imi vrea atentia si inca nu ma lasa sa fac mai nimic - mai ales ca inca nu locuim acolo, curtea e plina de cuie, sarme, caramizi, gropi, damburi - deja o prietena a lui Andi a reusit sa isi luxeze piciorul in una din ele. Asa ca... trebuie sa stau si sa imi rumeg toate gandurile si planurile si sa am rabdare si speranta ca se vor sedimenta si cand va veni vremea voi reusi sa ma dun si sa le pun in aplicare.
Chiar asa, legat de acest DIY credeti ca e o idee buna, ajuta pe careva daca public aici linkuri, poze, tutoriale despre asta? Am gasit nenumarate idei fascinante, simple, de bun simt ce ne fac sau viata mai usoara sau curtea si gradina mai frumoase si mai productive. Asadar sondaj: le inghesui pe blog? :)
Abonați-vă la:
Postări (Atom)