Ma cam paste (terminologie atent aleasa, asa incat sa ramanem in tema rurala) un sentiment de dezradacinare si neapartenenta. Probabil mi se trage de la chirie, de la ideea de a nu fi "acasa" dupa atatia ani intr-un cuib al meu, clar, fara semne de intrebare. Stiu ca va urma o casa, o curte, o gradina - cu toate visele implinite ce deriva de aici. Insa pentru moment ma invart si ma sucesc, nelalocul meu. Desi sunt sociabila, ba chiar un pic exagerat de sociabila uneori, am fost atat de prinsa cu ce am de facut incat nu am reusit sa o cunosc decat pe vecina de deasupra; o data; ca apoi n-am mai apucat sa o vad. Si fara a fi cu nasul pe sus, fitoasa sau oricum m-ar cataloga oricine, am o nevoie cumplita si fizica de oameni cu care sa pot comunica. Nu-i vorba, prietenii vechi ma suna, ma viziteaza, Facebookul asta isi face treaba si el insa... parca nu-i suficient. Stiiiiu, totul tine de "bibilica" (nu scap ocazia de a continua cu tema sateasca:)) ), dar nu imi ajung doar visele cu ce va fi la primavara. Dar hai sa zicem ca e hormonal, ca e depresia de iarna, ca e ceva...
Chiar asa, lipsa oricarei emotii la aproapierea Craciunului tine oare de experientele prin care am trecut in viata, de mutarea asta sau pur si simplu de varsta? Doamne, pana acum niste ani Craciunul era feeric in mintea mea, chiar si atunci cand imi impuneam sa car sacose grele ce imi taiau mainile pe frig si noroi dinspre piata spre casa. O faceam exact in spiritul Sarbatorilor, sa le "simt" mai bine, desi sotul meu se ocupa de toate cumparaturile. Acum... am iesit pentru vreo jumatate de ora cu pruncii la o repriza de plimbare, in recunoastere in noul meu temporar sat-oras, identificat rapid, instinctiv, un magazin cu de toate de la turci si chinezi - buna ocazie de a da banii pe nimicuri tip bling bling de atarnat in pom sau prin casa si... nimic ! Nicio emotie, niciun feeling :). Iuliana I. sigur stie magazinul cu prostii (asa ii spunem eu si Andi) de la piata Crangasi, peste drum de sectia 20, la etaj. Aia era traditie de Craciun, neaparat mergeam pe acolo si ne dotam cu vreo instalatie de brad sau macar o fasie de beteala, alaturi de alte ace, brice si ... ce mai gaseam.
Am o banuiala ca in satul meu fara vaci (are vaci, dar are si sintagma asta o explicatie, o sa v-o spun odata) o sa uit de spiritul asta comercial al sarbatorilor si o sa il inlocuiesc cu altceva...
In alta ordine de idei, m-am documentat temeinic si telefonic despre cum se cultiva cartofii. De fiecare data cand vorbesc cu bunica mea imi mai vinde niste ponturi :). Prin urmare prasitul prin telefon e usor :), suprafata de 1-2 ari e stabilita sa imi ajunga cartofii pe iarna :)) si dimensiunea de "cat un ou, nici mai mari, nici mai mici"a cartofilor de samanta mi-a intrat bine in cap. Asa ca va fi vie - cartofi - livada. Am zis !
Curatenia , sapte feluri de mancare si decoratiunile ,astea fac parte din spiritul Craciunului la noi . Dar pierdem esenta : sarbatoarea nasterii Domnului Isus Cristos care s-a nascut sa ne mantuiasca . Craciunul si bradul l-au inventat comunismul . Cu chirie am stat si eu 8 luni . E greu , dar trece . Asta e viata . Noi dupa 12 ani inca mai avem de lucru la magaoaie . Cine cauta de lucru gaseste . Cncluzie :tot mila lui Dumnezeu e cea care conteaza .Sanatate multa !
RăspundețiȘtergeree normal ce simti. inca nu esti in casa ta, n-ai planuri de pus in aplicare cu bataie pe termen lung, esti intr-un fel de provizorat, asa ca nu te impacienta.
RăspundețiȘtergereDe cele mai multe ori reusesc sa ma montez singuica, sa realizez ce e de fapt important in viata si sa multumesc celui de Sus pentru ce am. Alteori nu-mi iese... dar ma gandesc ca nimeni nu-i perfect, ca mai am multe de invatat si de construit (si fizic si spiritual).
RăspundețiȘtergereDeci vezi ca o iei pe aratura :).
RăspundețiȘtergereCe simti acum o sa mai simti o perioada si in noua casuta. Cel putin mie asa mi s-a intamplat, plus ca ma duceam buimaca spre un loc unde stiam ca am ceva si-mi dadeam seama brusc ca nu mai sunt in casa aia.
E normal, dar trece in timp.
Magazinului aluia noi ii zicem "la turcu". Prostioare-prostioare, dar avea si multe lucruri bune :)
Noi ii spuneam delicat "magazinul cu prostii" :)) da' ce craticioare si ce pahare si ce alte alea de bucatarie ne-am tot luat de acolo ! :))
RăspundețiȘtergeremai, unde e mai exact acest magazin? ma gandesc sa-mi intrerup traseul intr-o zi si sa trec si eu pe la el, ca din astea de bucatareala ma pasioneaza si pe mine. eu din crangasi nu stiu decat metroul ca punct de reper.
RăspundețiȘtergereE pe straduta cu Sectia 20, dupa complex, imediat la dreapta, dupa o saormarie :), langa un restaurant, la etaj; e o usa ingusta si se urca pe scari. Scrie sus pe cladire Miramar. Am inteles ca au reorganizat magazinul asa ca nu stiu ce si cum mai au.
Ștergere