Miros de menta verde uda si gaini

Am stat aseara si am citit (nu ca n-as mai fi facut asta inainte, dar nu a fost intr-o ordine) blogul Simonei , am citit cu ochii marti si cu zambetul pe buze, am citit ca pe un roman de Teodoreanu, am simtit in nari mirosul mentei ude sub picaturile de ploaie, m-am jucat cu pisoii si am adunat si eu oau din cuibar, inainte sa le fure nazdravana de cotofana. Si am mai lasat in urma din griji si spaime, am mai lasat in urma niste pantofi cu toc si programari la manichiura, pentru ca altceva conteaza, altceva e important. Si ma descopar asa cum as vrea sa fiu peste niste ani, odata ce m-am cuibarit cu adevarat in gradina mea...